Intotdeauna adevărurile mari sunt făcute din adevăruri mai mici. Christos a murit pentru noi, dar fiecare dintre noi purtam imensa vină a păcatelor noastre. Iar “noi” însemnăm miliarde şi miliarde, însemnăm o istorie…
Există crucea Sa ca o cheie de boltă a universului, dar există câte o cruce de asumat pentru fiecare dintre aceşti “noi”.
Şi există o Iubire ce nu poate fi descrisă, dar dincolo de ea este câte o iertare pe măsura fiecărui om. Există o mântuire individuală şi cu neputinţă de stricat ce ne va aduna în acea de neînchipuit glorificare care ne va face consoarta lui Hristos în veşnicie.
Existăm în efemer eu şi tu şi tu şi tu, pentru că în infinit S-a auzit un glas: “Să facem om!”…