Filip, tu si eu…

La început, Dumnezeu a facut cerul si pamântul. Si Dumnezeu a facut  sa fie lumina, a facut si luminatori, a facut si nori, a facut sa creasca si iarba si florile, a facut si animalele, a facut si omul! Si nu doar atât! A facut si un plan care sa fie o mâna întinsa omului în caz ca dragostea Lui nu ar fi înteleasa, ca sa-i arate cât de mult îi pasa de el, pâna acolo încât Fiul Sau sa Se faca asemenea noua, sa slujeasca nevoilor noastre… “Când noi rataceam cu totii ca niste oi, si fiecare-si vedea de drumul lui, El a facut sa cada asupra Lui nelegiuirea noastra, a tuturor!” Si S-a facut Mântuitor! Si astazi slujeste si mijloceste în Sanctuar pentru ca noi sa venim înaintea Lui cu vinovatia noastra, cu pacatele noastre, cu multumirile noastre, cu bucuriile noastre… Asa cum Dumnezeu a facut, asa cum Domnul Isus slujeste, asa cum soarele lumineaza, asa cum pasarile cânta, tot la fel si omul când Domnul îl cheama!

Nu-i numele nostru Filip? Dar este aceeasi chemare s-o ducem oriunde, s-auda oricare, Vestea cea Buna. Si caracterul lui poate fi si-al meu, si-al tau. Nu cu doua fete, ci sa ne pese de cel în nevoie, si din Samaria, si din Ierusalim! Cât despre minuni si vindecari, nu-I este greu lui Dumnezeu sa faca si azi prin noi ca si prin Filip, doar poate mai întâi, ne cheama sa învatam în nevoi sa slujim, sa aducem speranta, alinare, mângâiere si vindecare sufletului. De multe ori e cea mai mare binecuvântare!

Oamenilor nu le pasa cât de mult stii, pâna când nu stiu cât de mult îti pasa.

Sa cântareasca acest gând fiecare cuvânt si gest si fapta. Cât despre fuga… cel putin doua exemple frumoase gasim în Biblie, în contrast: Iona, chemat sa mearga la Ninive, fuge la Tars, ca apoi, ars de soarele dogoritor al experientei cu Dumnezeu ajunge sa învete îndelunga Lui rabdare, bunatate si dragoste, si cetatea Ninive se pocaieste în sac si cenusa. Fillip, datorita persecutiei fuge în Samaria si gaseste acolo o usa deschisa si propovaduieste pe Hristos, si noroadele iau aminte cu un gând la cele spuse de Filip.

Iona sau Filip? Ce ma face sa fug?

Si mai fuge Filip caci un înger al Domnului îi vorbeste despre un etiopean ce se întoarce de la Ierusalim la Gaza pe un drum pustiu… caci si sufletu-I era pustiu, dezamagit…

La închinat, te-ai aflat cumva si tu cu sufletul pustiu sau ai aflat ca fratele tau a plecat de la-nchinat dezamagit?

I-ai simtit frustrarea, durerea… etiopean.. diferit de culoarea cunostintelor tale, a viziunilor tale, a meritelor tale… Alearga dupa el, aseaza-te lânga inima lui, si cititi în cartea lui Isaia despre Mielul lui Dumnezeu ce slujeste si azi în Sanctuar!

Iar despre un dar al Duhului Sfânt ca s-ar putea cumpara?… Nu! Niciodata cu bani! Si totusi, îndelunga rabdare masurata în ani de credinta sa ne faca mai întelegatori cu Simon, fara a-i judeca aspru motivele, caci Domnul e Cel ce cântareste inimile si gândurile!

Iar eu si tu… un Filip, gata sa traverseze si un desert pentru un singur suflet! Poate… mai întâi sa traversez desertul arid al sufletului meu, si sa ma las condus de Dumnezeu catre un alt desert al unui suflet însetat…

(autor: Anisoara Enea – Roman)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.