Un avocat american a cumpărat o cutie de ţigări, foarte rare şi deosebit de scumpe. Apoi, le-a asigurat printre altele şi împotriva incendiului. După vreo 30 de zile, fumând toate ţigările din cutie, şi fără să achite măcar prima tranşă a poliţei de asigurare, avocatul a solicitat companiei de asigurări să fie despăgubit, pe motivul că ţigările au fost distruse printr-o serie de „mici focuri”. Compania de asigurări a refuzat despăgubirea, invocând, evident motivul că avocatul a… fumat ţigările. Avocatul însă nu a renunţat şi a chemat în judecată compania de asigurari, unde… a câştigat.
Administrând probatoriul, judecătorul a fost de acord cu societatea de asigurări, şi anume că cererea de despăgubire era cel puţin “neserioasă”. Totuşi, el a reţinut faptul că avocatul deţinea o poliţă de asigurare pentru ţigări care garanta că acestea erau asigurate inclusiv impotriva foculului, fără a defini ce este considerat a fi “foc acceptabil”, iar societatea de asigurări a fost obligată sa-l despagubească pe asigurat. Ca să evite un proces lung şi costisitor, societatea de asigurări a acceptat sentinţa şi a plătit 15.000 $ avocatului pentru distrugerea ţigarilor în “incendiu”.
Continue reading →